LOBBYDisclaimar – în acest articol, termenii lobby și advocacy vor fi utilizați în limba engleză, generând astfel o percepție și o viziune corecte asupra fenomenului, traducerea în limba română fiind susceptibilă de intrepretare. Totodată, aceste termene sunt acceptate ca atare, ca neologisme în limba română.

COAUTOR : Sorana Păun Pop

LOBBY

Continut:

1. Intro ;
2. Definitie Lobby ;

3. Lobby-ul IN Uniunea Europeana ;
4. Activitatea de Lobby in Romania ;

5. Lobby – contributie la dezvoltarea afacerilor .

1. Intro

Imediat dupa 1989 am demarat entuziast o inițiativă privată de afaceri în baza celebrului Decret-Lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative.
De atunci am rămas în mediul afacerilor private mici și medii și am inceput să fiu pasionat de mecanismele afacerilor și de povești interesante, unele fantastice, de afaceri.

În anii ’90 circulau diverse istorisiri despre mecanismele capitalismului american care, iată, ajungeau până acolo încat și interesul public era transformat în bani, în mulți bani, prin activitățile de lobby.

Părea că politicienii americani monetizau poziția și influența pe care o aveau, realizând profit din activitatea politică. Perceptia publică și acum duce la gândul că politicienii câștigă din activitatea de lobby.

În realitate, legislația americană a impus reguli care despart interesul material al politicienilor de dorința acestora de a promova doleanțe private, prin norme care prevăd modalitatea de realizare a lobby-ului.

content marketingȘi la nivelul Uniunii Europene regăsim activitatea de lobby bine împământenită, în special în cadrul instituțiilor UE. Totodată, activitatea de lobby o întâlnim și o practicăm în viața de zi cu zi, în diferite forme. Fiecare dintre noi, într-o măsura mai mare sau mai mică realizăm activități de lobby la un moment dat. Încercăm ca, prin opiniile noastre, să influențăm procesul de legiferare, într-o manieră directă sau indirectă. Unii dintre noi, prin prisma activității profesionale pe care o derulăm, realizăm în mod curent acțiuni de lobby, în afara unui cadru legal determinat și fără a urma reguli de conduită determinate.

Fie ca lucrăm într-o companie privată, sau într-o instituție, agenție a statului, legislația reprezintă fundamentul acțiunilor noastre. De multe ori, actele normative sunt caracterizate de lacune sau lipsă de înțelegere a fenomenului pe care îl reglementează, devin mult prea stufoase și impun un nivel ridicat de birocrație.

Astfel, în procesul de legiferare, în faza de consultare a propunerii de act normativ, fiecare dintre noi care se confruntă cu dificultăți în aplicarea reglementării curente, încearcă, în diferite metode, să influențeze procesul de reglementare.          top page

Această activitate, derulată în afara unui cadru legal, este limitată, uneori încurajează corupția și este ridicată la rang de traffic de infuență.

În acest context, în care fenomenul există de ani buni la nivel național, însă nu este recunoscut ca atare nici de teoreticieni, nici de practicieni, este important de înțeles ce este lobby-ul și de ce trebuie regelementat corespunzător. Totodată, perceția despre activitatea de lobby este necesar a fi schimbată, înțelegându-se aportul și plus valoarea unei astfel de acțiuni de procesul de legiferare, evitând a mai face analogii între lobby și trafic de influență, eliminând astfel conotațiile negative ale lobby-ului și asugurând nivelul de transparență necesar al procesului de reglementare.

2. Definiție LOBBY

Literatura de specialitate oferă multiple definiții ale noțiunii de lobby, fiind un concept utilizat des, însă fără a avea un conținut clar și precis și uneori greu de delimitat de concept conexe (advocacy).
Având idei greșite despre lobby, în mod automat și lobby-ul este realizat greșit, generând în practică confuzie.
A face lobby poate însemna foarte mult, pornind de la cine, când, cum și de ce face această activitate.
Trecând în revista câteva definiții ale lobby-ului, constatăm că acestea au elemente commune:

  • Grup de interes;
  • Influențare factori de decizie;
  • Mijloace directe sau indirecte.
  • „Orice actiune facuta cu scopul de a influenta actiunile institutiilor guvernamentale”[1]
  • marketing„Interactiunea unui grup de interese, prin lobbyistii sai sau alti reprezentanti, cu factorii de decizie, fie prin mijloace directe (prin utilizarea unui lobbyist) sau prin mijloace indirecte (precum demonstratii publice), cu scopul de a influenta politicile curente sau crearea de relatii care sa conduca la elaborarea de politici viitoare in beneficiul acelui grup de interese”.[2]
  • „Procesul de influentare a guvernului si institutiilor sale prin informarea celor care iau decizii privind politicile publice.” [3]
  • „A efectua activitati cu scopul de a influenta oficiali publici si in special membri ai corpului legislativ.”[4]

La nivelul Uniunii Europene, s-a preferat evitarea utilizării termenului lobby și a fost adoptată sintagma ”reprezentare a intereselor”, terminologie considerată pozitivă, care înlătură conotațiile negative ale noțiunii de lobby. Totodată, se mai folosește și sintagma ”reprezentanți ai grupurilor de interese”.  Cartea Verde din 3 mai 2006 – Inițiativa Europeană privind Transparența și Comunicarea Comisiei din 21 martie 2007, urmare Cărții Verzi, oferă o definiție pe care Comisia a hotărât să o folosească în contextul inițiativei europene în materie de transparență. Potrivit acestor documente: „reprezentarea intereselor” desemnează „activitățile desfășurate cu scopul de a influența elaborarea politicilor și procesele decizionale ale instituțiilor europene„.          top page

În esență, despre asta este vorba în activitatea de lobby, ca prin acțiunile unui lobbyist, în contextual unei democrații participative, deciziile autorităților să fie infleunțate într-o manieră pozitivă iar politicile publice să satisfacă nevoile sociale ale cetățenilor.

De cele mai multe ori, persoanele aflate în poziții decizionale sunt ”aliați” cu diferite grupuri de interese și prin activitățile de reglementare încearcă să impună punctele de vedere/necesitățile grupărilor respective. Nereglementată, această activitate încurajează corupția și conduce la decizii și acte normative personalizate, ce generează în practică o serie de inconveniente.

Astfel, lobby-ul trebuie înțeles și privit ca o metodă subsidiară de reglementare, realizată cu responsabilitate și de persoane pregătite. Vom reveni la această idee într-o secțiune următoare.


advertise here



  • Lobby vs. Advocacy vs. PR (public relations) 

„Lobby se referă exclusiv la activităţi de influenţare a legislaţiei, în timp ce advocacy se referă la activităţi complexe de influenţare a anumitor comportamente în cadrul societăţii, inclusiv comportamentul autorităţilor care se exprimă prin legi”.[5]

Pe scurt, diferemța dintre lobby și advocacy este:

–        Prin lobby se încearcă influențarea deciziilor la nivel instituțional în vederea satisfacerii unor interese private;

–        Lobbiștii sunt concentrați pe determinarea unei părți că viziunea pe care o au este potrivită și să atragă persoana spre viziunea lor, jonglând cu informația;

–        În lobby, se pornește de la interesele economice ale membrilor unui grup.

–        Prin advocacy se încearcă sensibilizarea factorilor de decizie în scopul satisfacerii unui interes public;

–        Cei ce practică advocacy, trebuie să fie constanți în abordare și au luxul de a jongla atât de mult cu informația;

–        În advocacy, grupurile sunt de ineters public și organizarea lor nu are la bază interese economice ale membrilor săi.

În ceea ce privește activitatea de public relations, în ultima perioadă s-a conturat ideea ca lobby-ul și public relations au din ce în ce mai multe elemente în comun.
În esență, dacă în activitatea de lobby se urmărește influențarea deciziei în ceea ce privește procesul de reglementare de către anumite grupuri de interes, public relations utilizează comunicarea în vederea atingerii unor obiective ale unui individ, o organizație sau un grup. Este o funcție distinctV de management prin care se detrminC și se mențin linii comune de comunicare, de înțelegere și cooperare între o organizație și publicul său.
Cu titlu de exmplu, prin activitatea de public relations se gestionează problemele apărute în percepția publicului; se menține conducerea companiei informată cu privire la opinia publică; se conturează responsabilitatea conducerii organizației de a deservii intersul public; sistem de previziune a tendințelor.          top page

După cum se poate observa, există o diferență sesizabilă între cele două tipuri de activități, plecand de la obiective diferite, confuzia fiind greu de realizat.

3. Lobby-ul în Uniunea Europeană. Diferențe față de SUA

Activitatea de lobby la nivelul Uniunii Europene are la bază un accord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor UE (intrat în vigoare în anul 2011).

Scopul acestui accord este de a permite înregistrarea tuturor activităților derulate cu scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor sau luarea deciziilor de către instituțiile UE.
Există un Registru de Transparență, iar înregistrarea în acesta se realizează pe bază de voluntariat, online și cuprinde datele de identificare și persoanele implicate în activitatea de lobby. Registrul prevede reguli prinvind conduita libby-stilor, categoriile de persoane / organizații care se pot înregistra, mecanism de soluționare a reclamațiilor și măsuri aplicabile în caza de nerespectare a codului de conduită.

Prin comparație cu cea de-a doua mare ”industrie” de lobby, Statele Unite ale Americii, lobby-ul in UE este caracterizat de calm și orientare spre consens, pe când în SUA, ativitatea de lobby este orientată spre confruntare.

În UE, relațiile între lobby-isti și decidenți sunt construite în timp și au la bază un nivel de încredere, pe când în SUA relația este bazată pe o ”cultură adversă”.
Dacă în Statele Unite ale Amercii se întâlnește lobby-ul defensive ca și tactictă, în cultura de lobby a Uniunii Europene nu se regăsește ideea de a stopa o activitate legislativă sau de a o anihila.
Lobby-ul în SUA a fost descris ca fiind ”stilul gangster”[6], iar despre Uniunea Europeană se spune că pentru a face lobby trebuie să înveți să vorbești încetișor.[7]

4. Activitatea de Lobby în România

La nivel național, lobby-ul nu are o definiție agreată și nu există un act normativ care să reglementeze activitatea de lobby. Cu toate acestea, au existat o serie de tenatative de definire și legiferare, însă niciuna încununată de success.          top page

Prima încercare de reglementare a lobby-ului în România a fost promovată în 2010 sub denumirea – Propunere legislativă privind organizarea activității de lobby, propunere respinsă atât de Senat cât și de Camera Deputaților. Propunerea conținea definirea scopului activității de lobby, definirea unor termini, conținutul activității, modalitatea în care se înregistrează activitatea de lobby la Registrul de Lobby, statutul juridic al lobby-istilor, sancțiuni.

A doua propunere legislativă, denumită – Lege privind reglementarea activităților de lobby din România a avut ca obiect modalitatea de derulare a activităților de lobby în România. Ca și propunerea anterioară, proiectul de lege definea anumiți termini, stabiliea modalitatea de înregistrare în Registrul de lobby, accesul lobby-istilor la autorițile publice și la programul legislative, incompatibilități și interdicții.

Printre motivele care au stat la baza respingerii acestor proiecte de acte normative amintim:

  • Incompatibilitatea cu prevederile Convenției penale privind corupția, la care România este parte;
  • Alte state din Uniunea Europeană nu au reglementări specifice cu privire la activitatea grupurilor de interes sau reprezentanții acestora, iar cei care au sunt puțini;
  • Reglementarea activităților de lobby nu constituie o obligație la nivel European și nici nu este una dintre prioritățile UE în ceea ce privește transparența sistemului de reglemntare.

Apreciem că aceste motivații nu au susținere, iar activitatea de lobby necesită o atenție sporită și o reglementare adecvată.

  • Reglementare prin lege / Cod de conduită

În luna octombrie, Guvernul României a pus în dezbatere publică un proiect de OUG privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor. La doar câteva zile distanță, ALDE a depus în Parlament o inițiativă legislativă cu același conținut. Ambele propuneri de reglementare reprezintă o traducere adaptată a legii din Austria, în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

Era necesară o astfel de reglementare în România?          top page



lobby(acesta sectiune este incompleta)

Astăzi, tendința europeană este de reglementre a acestui domeniu.
Franța, Irlanda, Lituania, Austria, Polonia, Slovenia și Marea Britanie au adoptat legi propriu-zise care reglementează activitățille de lobbying. În Ungaria o lege a lobbyingului a fost abrogată în 2011, iar în Franța a fost cel mai recent adoptată (8 noiembrie 2016). În unele țări precum Germania sau Olanda există reglementări soft, adică prevederi care fac referire la activitatea de lobbying sunt incluse în regulamentele camerelor legislative.  În Cehia, Spania, Croația, Italia, Letonia, Finlanda și România există autoreglementări. Adică, practicienii, fie că sunt sau nu reuniți în asociații și g
rupuri de interese, au aderat la un cod de etică – un cadru clar referitor la obligațiile și responsabilitățile pe care le au în interacțiunea cu decidenții politici.

În România, ARRL a elaborat Codul de Etică al Practicienilor de Lobby și Advocacy, care a fost redactat în acord cu Codul de conduită al Societăţii Profesioniştilor în Afaceri Europene, cu cel al Asociaţiei Europene a Firmelor de Consultanţă în Afaceri Publice, cu cel al Comisiei Europene asociat Registrului de Transparenţă, precum şi cu Carta de deontologie profesională a Asociaţiei Franceze a Consultanţilor în Lobby şi Afaceri Publice.

Și Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) are un Cod de Conduită al grupurilor specializate, prin care practicienii sunt invitați să își identifice entitatea, să își declare scopurile pe care le promovează și să specifice clienții sau membrii pe care îi reprezintă în interacțiunea cu decidenții din guvern și administrația centrală. Acesta a fost implementat de Guvernul Cioloș și este funcțional și astăzi la nivelul Guvernului.          top page

NOTA:

Pentru a contura mai bine argumentele pro si contra reglementare prin lege versus autoreglementare – cod de conduita, am solicitat unor specialisti in domeniu si unor persoane publice un punct de vedere.

Dupa ce primesc, voi publica ca atare – citat – selectie din opiniile primite.


5. Lobby – contributie la dezvoltarea afacerilor

Organizația pentru Dezvoltare Economică și Cooperare (OECD) a analizat fenomenul lobby o lungă perioadp de timp, stabilind un set de principia privind transparența și integritatea în această activite. Considerăm că aceste principii sunt corecte și facilitează dezvoltarea activității de lobby la nivel național, precum și adoptarea unei reglementări adecvate.

Cele 10 principii OECD se concentreaza pe 4 domenii principale:

  • Crearea unui cadru eficient și corect pentru deschidere și acces;
  • Creșterea transparenței;
  • Promovarea unei culturi a integrității;
  • Mecanisme eficiente pentru punerea în aplicare, respectare și revizuire.

Prin reglementarea și dezvoltarea activităților de lobby mai intâi este stimulată acesta industrie care este într-o fază incipientă în România, sunt înțelese mai bine particularităților anumitor domenii,
procesul de reglementare poate fi mai bine documentat și susțoinut prin această activitate.          top page

Apoi, prin reglementarea unui interes public ca urmare a unor activități de lobby se dezvoltă diverse ramuri economice.

Am să dau cateva exemple pentru a arăta cum se amplifică dezvoltarea unei ramuri economice ca efect al reglementării unui domeniu (chiar dacă acestă reglementare nu este consecință a activității de lobby) pentru a scoate în evidență importanța.

Introducerea In reglementarea asigurarilor sociala a Pilonului 2 pensii:

  • Asigura o mai mare stabilitate in plata pensiilor in viitor
  • Dezvolta economia in general prin investitiile pe care administratorii fondurilor de pensii le fac in economie
  • Dezvolta in mod substantial industria fondurilor de pensii.

Reglementarea RCA obligatorie:

  • Protectia cetatenilor fata de daune auto in crestere
  • Dezvoltarea industria asigurarilor
  • Cresterea volumului de activitate in service auto

Reglementarea cauciucurilor de iarna

  • Siguranta in trafic
  • Cresterea volumului productiei de cauciucuri
  • Cresterea semnificativa a volumului (apropape dublarea sau mai mult) de service roti (vulcanizare)          top page

[1] Public Affairs in Practice, A Practical Guide to Lobbying, Stuart Thomson and Steve John, London, 2007, pag. 3

[2] The Handbook of Public Affairs, Phil Harris and Craig S. Fliesher, London, 2005, pag. 282

[3]  Lobbying –The Art of Political Persuasion, Lionel Zetter, UK, 2008, pag. 3

[4] Lobbying and Advocacy, Deanna R. Gelak, USA, 2008

[5] Valts Kalniņš, „Transparency in Lobbying: Comparative Review of Existing and Emerging Regulatory, Regimes”, Policy Association for an Open Society, 2011, p. 8. Materialul este disponibil online: http:// pasos.org/6521/transparency-in-lobbying-a-pasos-policy-seminar-in-prague/,

[6] Cornelia Wolf, Lobbying in the European Union: From sui generis to a comparative perspective, Journal of European Public Policy, pag 461.

[7] Idem.                       

________________________________________________________________________________________________

Sorana Paun Pop este jurist specializat in drept aerian si spatial, detinand o diploma de Master de la Universitatea McGill, Montreal, Canada si titlul de doctor in drept aerian international.
Pasiunea pentru aviatie si relatii internationale se imbina in activitatea de zi cu zi a Soranei, fiind implicata in activitati de redactare si promovare a reglementarilor din aviatia civila, negociere de regulamente europene si de instrumente de drept international in sfera aviatiei civile, avand o experienta bogata in activitatea de lobby.
A organizat de-a lungul carierei sale numeroase evenimente dedicate aviatiei civile, reunind specialisti din institutii nationale, europene si organizatii internationale, creand momente unice pe piata din Romania.
Este profesor asociat la Universitatea Politehnica Buucresti – Facultatea de Inginerie Aerospatiala si este invitata sa vorbeasca la numeroase conferinte.
Sorana ofera servicii de consultanta in domeniu.          top page

Vezi articole cezariulian.ro „Inspiratie Pentru Afaceri” – blog teme busniness si servicii B2B:

C O N T A C T  INFORMATII UTILE PENTRU AFACERI  COLABORATORI

 

 

 

top page

Share: