Responsabilitate socială sau filantropie?

responsabilitate socialaResponsabilitate socială sau filantropie?
implicarea companiilor în comunitate

Considerată de unii o modă sau, mai dur, ,,praf în ochi”, iar de alții un lucru obligatoriu pentru evoluția comunității, responsabilitatea socială a companiilor este fie susținută și lăudată, fie vehement criticată. Ceea ce este cert însă, este că implicarea socială sau în comunitate a companiilor dar și filantropia corporatistă sunt sintagme din ce în ce mai folosite în prezent.

Această funcție dezvoltată intrinsec oferă firmelor posibilitatea de a forma relații pozitive cu comunitățile de apartenență sau cu societatea globală, în palierele diferite ale acesteia.

Secolul al XIX-lea a pus în prim plan ideea morală că cei care au mai mulți – bani sau putere – îi vor ajuta pe cei ce au mai puțin; proprietarii corporațiilor au investit resurse importante în comunități și societate construind școli, muzee, universități, teatre, dezvoltând infrastructura.

responsabilitate socialaNeoliberalismul ce a marcat economia mondială în ultimii ani ai secolului al XX-lea a condus la creșterea resurselor aflate la dispoziția companiilor, a spațiului pentru implicare dar și a așteptărilor ce vin din partea societății.

Implicarea în comunitate a companiilor include practici filantropice tradiționale ce sunt în concordanță cu obiective economice și sociale. Rezultatele implicării sunt măsurate în permanență pentru a ține un bun echilibru între obiectivele de viitor ale firmei și nevoi de moment sau permanente ale comunității.

Putem observa pe baza studiului Dinamica și Perspectiva Domeniului CSR în România, cum peste jumătate dintre companiile respondente (57%) declară că aceste practici fac parte din politica de Relații Publice. În spatele tuturor companiilor de CSR stau însă obiective clare de notorietate, poziționare și promovare a brandurilor (40% dintre companiile respondente), de vânzări a produselor și serviciilor. Mai puține sunt companiile care consideră că acțiunile de CSR le aduc o poziționare mai bună în formarea brandului lor de angajator sau că aceste concepte fac parte din valorile și misiunea intrinseci (doar 35%).

Fără a fi un obiectv bine definit, există deja format trendul pe piața corporatistă ca angajații să se implice în acțiunile de responsabilitate socială (în 2018, 85% dintre companiile respondente și-au implicat angajații). Aici rămâne la latitudinea angajaților să stabilească pragul de la care începe obligativitatea participării, adică forma voluntariatului forțat.

În România aproape majoritatea companiilor (87%) definește responsabilitatea socială sub forma proiectelor derulate “în” și “pentru” comunitate. Aproape toate companiile colaborează pentru desfășurarea acestor activități direct cu ONG-uri (98%) și în mult mai mica măsură cu autoritățile locale, de învățământ sau cu cele ce oferă servicii medicale.

23% dintre companiile respondente au valoarea medie a unui proiect de CSR sub 5.000, aproape jumătate din companiile intervievate (45%) au valoarea medie a unui proiect de CSR între 5.000-10.000 euro, în timp ce doar 6% dintre companii înregistrează proiecte cu o valoare medie peste 100.000 euro.

responsabilitate socialaPe baza tuturor cifrelor prezentate, ne dăm seama destul de facil că piața CSR din România mai are câțiva pași de făcut în ceea ce privește maturizarea, în sensul că spiritul gregar încă persistă și se regăsește în campaniile sociale, ca parte din interpretarea dată acestor proiecte și adaptarea la specificul pieței locale. Astfel, donațiile în bani sunt cel mai uzitat mod în care companiile oferă ajutor comunității (68%).

Există mai multe tipuri de manifestări ale companiilor ce se decid să se implice în buna dezvoltare a comunităților: multe acte voluntare cu decizii ce aparțin doar firmelor, fără a exista obligații legale; acte ce reprezintă beneficii mutuale în care ambele părți au de câștigat: și comunitatea și firma în urma implicării caritabile sau comerciale cu câștig vizibil în ambele planuri; eforturi conștiente pentru a se puncta rezulate pozitive în comunitate chiar dacă practicile firmei au atât efecte pozitive cât și negative asupra comunității.

responsabilitate socialaIdeea de a da înapoi spre societate, spre comunitatea de apartenență, este bine să fie un concept integrat organic în viziunea firmei: atunci există o congruență între valorile firmei și valorile promovate în procesul de planificare.

Cu siguranță companiile au învățat că își ating scopul propus atunci când realizează parteneriate cu organizații non-profit, cu instituții publice, mass-media și alte firme ce au interese comune cu privire la calitatea, credibilitatea, deschiderea proiectelor ce dovedesc implicarea socială.

Dar unde aleg să se implice companiile? În ce paliere ale devenirii oamenilor din comunitate?

Funcțional? Emoțional? Încredere de sine? Autorealizare?

Dacă ar fi să urmăm piramida nevoilor lui Maslow și să aplicăm respectivele paliere asupra campaniilor de responsabilitate socială derulate în România în 2018-2019, numele companiilor care au inițiat astfel de proiecte se regăsesc echilibrat împărțite de-a lungul listei de nevoi a societății românești!

Multe satisfac nevoi fiziologice și de securitate: dăruiesc hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă, construiesc case pentru oameni ce nu mai au nimic deasupra capului, investesc în sănătate, ajută la respectarea schemelor de vaccinare,
susțin controale stomatologice sau ajută copii să meargă la școală.

responsabilitate socialaSunt companii ce se implică în construirea confortului emoțional creând centre pentru vâstnici și copii, ajutându-i să simtă că aparțin unei comunități în care sunt validați, acceptați, valorizați.

Noile proiecte ale companiilor vizează creșterea stimei de sine prin proiecte ample educaționale ce ridică tinerele fete (expresia ,,ca o fată” este ceva bun, nu-i așa?), potențează băieții (,,băieții sunt băieți” este o expresie ce vorbește despre puterea lăuntrică nu despre faptul că e acceptabil să fii mai puțin), susțin sportul (investind în grădinițe cu profil sportiv, de exemplu, construind patinoare, dăruind echipament de calitate), atrag atenția asupra unor probleme pe care nu le conștientizăm (lupta pentru viață a copiilor prematuri).

Dintre multele firme, OMV Petrom, Raiffeisen Bank și Ursus au avut campanii de responsabilitate socială întinse pe perioade foarte lungi de timp, au avut consistență în comunicare, implementare și studierea impactului social, s-au poziționat pe palierul educațional, al creșterii stimei de sine și autorealizare.
Exemplul cu cea mai mare notorietate este însăși campania Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei, cu 10 ani de responsabilitate socială.

Întotdeauna vor exista oameni ce vor sublinia că există posibilitatea ca aceste companii să dorească doar publicitate și fidelizarea generației următoare.

Adevărul este însă că în prezent companiile folosesc o vastă paletă de resurse atunci când se implică în comunitate: resurse financiare, resurse material, resurse umane (se mobilizează angajați, clienți, parteneri în rezolvarea punctuală a situațiilor ce apar).
Acest lucru înseamnă responsabilizare și implicare efectivă, aspect ce depășește cu mult granițele unui slogan frumos.

Cu siguranță suntem pe drumul cel bun!


Vezi articole cezariulian.ro “Inspiratie Pentru Afaceri” – blog teme business si servicii B2B:

Blog: Brand Storytelling Blog: Cum se vede? – perspectiva clientilor
Blog: Cum se face? – Serigrafie – un business creativ Blog: Despre marketing
Anunturi: Cum se vede? – Industria de publicitate Blog: Despre etichetele volumetrice – Cum se face?

C O N T A C T  INFORMATII UTILE PENTRU AFACERI  COLABORATORI

Share: